Wed. Feb 28th, 2024

SCRISOARE DESCHISĂ: Accesul gratuit la avort este contrar intereselor reale ale femeii, ale familiei, ale societății în ansamblu, precum și obiectivelor programului de guvernare

București, 12.12.2022

Către:

Domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății
Doamna Adela Cojan, președinta Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

Spre știință:
Domnului Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-Ministru al României
Doamnei Gabriela Firea, Ministrul Familiei, Tineretului si Egalității de Șanse

Domnului prof. univ. dr. Daniel Mureșan, Președintele Societății de Obstretică și Ginecologie din România

Domnului prof. univ. dr. Daniel Coriu, Președintele Colegiului Medicilor din România

SCRISOARE DESCHISĂ

Accesul gratuit la avort este contrar intereselor reale ale femeii, ale familiei, ale societății în ansamblu, precum și obiectivelor programului de guvernare

Ca urmare a Scrisorii Deschise din data de 16 noiembrie 2022, adresată ministrului Sănătății, domnului prof. univ. dr. Alexandru Rafila, și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, doamna Adela Cojan prin care Asociația Moașelor Independente, Centrul FILIA, Coaliția pentru Egalitate de gen și Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor solicită ca plata întreruperilor de sarcină la cerere să se facă din bugetul Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate, vă facem cunoscut:

  1. Argumentele oferite sunt fie trunchiate, fie subiective, fie irelevante

Scrisoarea deschisă din data de 16 noiembrie 2022 nu este susținută de niciun argument legal și nu se bazează pe niciun drept constituționalAutorii nu au oferit niciun argument obiectiv, bazat pe date statistice reprezentative național, pentru care avortul la cerere ar trebui plătit din banii publici. Dimpotrivă, se folosesc de informații trunchiate, subiective, istorice, irelevante, uneori chiar șocante[1], așa cum vom arăta succint mai jos:

  1. În scrisoare se face referire la un raport de cercetare – despre care doar se amintește[2]fără a fi integrat scrisorii sau a fi indicat o sursă pentru a putea fi consultat – total irelevant, având în vedere că pentru cele 171 de spitale menționate nu se specifică locația și repartizarea pe teritoriul României, aspect esențial pentru a putea face o statistică obiectivă pentru întreg teritoriul țării. În plus, raportul vizează perioada de pandemie, o perioadă atipică, ce nu poate fi generalizată.
  2. Autorii menționează faptul că în trei județe din țară nu există acces la avort, fără a explica din ce cauză se întâmplă acest lucru. Dacă lipsa de medici specialiști sau a spitalelor este cauza, cum ar putea gratuitatea avortului să modifice situația?
  3. Un alt argument expus în scrisoare este reprezentat de Rezoluția Parlamentului European din iulie 2022 referitoare la decizia Curții Supreme din SUA de a anula în Statele Unite drepturile legate de avort fără a specifica faptul că aceasta nu produce nicio obligație asupra statelor membre UE. Mai mult, amintim că Uniunea Europeană nu are competența de a defini politica de sănătate la nivel comunitar. Fiecare stat membru are dreptul, în domeniul sănătății, să-și definească valorile ce-l reprezintă[3] și să le reglementeze în consecință, motiv pentru care Rezoluția Parlamentului European este, din nou, un argument fără relevanță.
  4. Solicitarea cu privire la plata avortului la cerere din bugetul FNUASS se bazează și pe anumite experiențe ale unor paciente (nu știm câte) și expertiza unor organizații (din nou, nu știm câte). Expertiză au, însă, și organizațiile pro-viață, iar din această expertiză rezultă pericolul pe care-l reprezintă bagatelizarea avortului prin gratuitatea acestuia, având ca urmări scăderea responsabilității față de viața sexuală, în special în rândul tinerilor, dar și, paradoxal, creșterea numărului de sarcini nedorite. Există, totodată, și experiențele femeilor care sunt abuzate psihic de parteneri sau de familie să facă avort împotriva voinței lor, iar faptul că avortul presupune costuri este de multe ori singura lor scăpare de a stopa presiunea psihică și de a nu renunța la sarcină.
  5. Menționăm că autorii scrisorii pornesc de la prezumția că motivul pentru care femeile, în special cele vulnerabile, nu au acces la avort este cel al situației financiare al femeii în cauză fără a arăta, însă, vreo dovadă în acest sens. Pentru a ajunge la o concluzie corectă în această direcție este nevoie de studii temeinice, pe un eșantion reprezentativ statistic la nivel național, pentru a vedea care sunt și celelalte motive pentru care o femeie nu ar avea acces la avort și a cântări dacă gratuitatea avortului ar aduce într-adevăr o schimbare în numărul de avorturi făcute în condiții nesigure sau dacă adevăratele motive sunt lipsa de medici, de spitale sau de informare care, în mod evident, nu-și găsesc rezolvarea prin gratuitatea avortului.
  6. Pentru un demers corect, imparțial și care are în vedere femeia și nu năduful autorilor scrisorii legat de faptul că femeile apelează la organizațiile pro-viață – așa cum înșiși autorii susțin – firesc ar fi ca sintagme de genul „retorică traumatizantă bazată pe informații false din punct de vedere medical” să fie însoțite de dovezi, nu de simple acuze, pe care oricine le poate arunca. Despre ce informații este vorba? Ce număr trebuie să avem în vedere atunci când se face referire la „mai multor femei”? În ce spitale „consultațiile medicale devin ședințe în care femeile sunt îndrumate să păstreze sarcina”? Fără date certe, fără cifre, fără statistici oricine poate susține orice.
  7. Gratuitatea avortului este o măsură contrară stimulării natalității – obiectiv al Programului de guvernare 2021-2024

Potrivit Programului de guvernare 2021-2024, stimularea natalității reprezintă una din cele patru direcții strategice prioritare[4]. În condițiile în care populația României se află în continuă scădere[5], perpetuarea stării actuale de fapt este un risc major pentru securitatea națională. Așa cum este prevăzut și în Programul de guvernare, „este necesară luarea unor măsuri urgente care să vină în sprijinul natalității”, iar gratuitatea avortului nu este o astfel de măsură. Dimpotrivă, studiile arată că finanțarea publică a avorturilor creștere rata avortului cu 18-37%[6].

În plus, în condițiile în care începând cu 5 decembrie 2022, a fost lansat programul de fertilizare in vitro la nivel național, devine lipsit de eficiență și de sens ca statul să acorde susținere financiară atât pentru fertilizare in vitro, cât și pentru avort; în acest fel s-ar genera o evidentă inconsecvență și contradicție în politicile publice, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept responsabil.

III. Avortul nu reprezintă o necesitate medicală, pentru a fi gratuit

Sarcina este o stare fiziologică normală. Ea nu reprezintă un pericol pentru sănătate, nu este o boală care să necesite o intervenție medicală. Contribuabilii plătesc pentru un sistem de asigurări de sănătate care să asigure intervenții medicale în cazurile în care este le este pusă în pericol sănătatea sau viața și sunt încă afecțiuni în al căror caz statul nu reușește să asigure gratuitate pentru tratamentul necesar. Cu siguranță, statul nu poate plăti pentru intervențiile medicale ce nu sunt necesare din punct de vedere medical.

  1. Gratuitatea avorturilor crește rata de sarcini nedorite

Cu ocazia Conferinței Internaționale privind Populația și Dezvoltarea de la Cairo din 1994, guvernele[7] s-au angajat să „ia măsuri adecvate pentru a ajuta femeile să evite avortul, care, în niciun caz, nu ar trebui promovat ca metodă de planificare familială” (punctul 7.24) și „să reducă recurgerea la avort” (punctul 8.25). Acest angajament a fost reînnoit anul următor la cea de a 4-a Conferință Mondială a Femeilor, ocazie cu care statele au declarat că „trebuie depuse toate eforturile pentru a elimina nevoia de a recurge la avort” (punctul 160.k)[8].

Gratuitatea întreruperilor de sarcină crește pericolul de percepere a acestei proceduri ca mijloc de contracepție. Studiile arată că gratuitatea avorturilor crește rata de sarcini nedorite în rândul tinerelor cu vârsta între 14 și 24 de ani[9].

  1. Avortul gratuit nu poate fi o soluție pentru stoparea sărăciei

Sărăcia este un flagel social, într-adevăr, însă abordarea sa prin încurajarea și finanțarea avortării copiilor concepuți de femei aflate în situație materială sau socială precară este, cel puțin, nepotrivită. Nu putem scăpa de sărăcie eliminându-i, fizic, pe săraci. Este o abordare profund eronată și anti-umană.

Pentru motivele expuse, acordarea de fonduri pentru asigurarea gratuității întreruperilor de sarcină ar fi contrară unei bune judecăți, din perspectivă juridică, medicală, socială și demografică.

Suntem cu toţii conştienţi de lupta împotriva adevăratelor valori umane dusă de diverse politici totalitare şi nu uităm că am fost afectaţi de acestea, dar a amplifica și gira o politică de indiferență sau chiar una de stimulare a avortului reprezintă un act contrar politicilor de încurajare a natalității promovate de actualul guvern și atât de necesare, vitale chiar, la acest moment pentru viitorul României.

Ministerul Sănătății, alături de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, susține începutul și dezvoltarea unei sarcini fiind cel care a aprobat programul național de decontare a procedurilor de fertilizare in vitro și nu poate fi cel care susține financiar întreruperea unei sarcini. Este incorect să i se ceară Ministerului Sănătății, apărătorul vieții și sănătății, să susțină financiar oprirea din evoluție a unui făt, practic să susțină financiar oprirea bătăilor unei inimi.

Dacă autorii unei Scrisori deschise pot fi subiectivi, factorii de decizie ai unui stat nu pot lua măsuri decât în mod obiectiv și fundamentat, respectând drepturile fundamentale, precum dreptul la viața și dreptul la conștiință și ținând cont de interesul național – creșterea natalității.

ÎN CONCLUZIE, acordarea de fonduri pentru asigurarea gratuității întreruperilor de sarcină ar fi contrară unei bune judecăți juridică, medicală, socială și demografică și, mai mult, ar intra în contradicție cu politica națională, astfel cum se regăsește aceasta în Programul de guvernare 2021 – 2024.

ORGANIZAȚII ALE SOCIETĂȚII CIVILE DIN ROMÂNIA CARE SUSȚIN SCRISOAREA DESCHISĂ:

  1. Centrul de consiliere și informare pentru femei în criză de sarcină – PULS
  2. Asociația Moașelor din România
  3. Federația organizațiilor ortodoxe pro-vita din România
  4. Asociația Life Call
  5. Asociația „Ajută mama și copilul”
  6. Asociația Glasul Vieții
  7. Asociația Darul Vieții
  8. Asociația Mama
  9. Asociația Pro Vita București
  10. Asociația ProVita Gorj
  11. Asociația Pro Vita Craiova
  12. Fundația Pro Vita Medica
  13. Fundația Clinica Pro-vita
  14. Asociația pentru mame și copii defavorizati
  15. Fundația pentru copii „Sf. Sava”
  16. Alianța Părinților
  17. Alianța Familiilor din România
  18. Asociația Precious Little Feet – Viață și speranță
  19. Oficiul creștin pentru drepturi și libertăți
  20. Asociația Renaşterea Familiei
  21. Asociația Vocea orfanilor
  22. Organizația Tinerilor din București
  23. ACCA OVIDENIA BACAU 2005
  24. Adam și Eva
  25. Asociația „Cristiana” Salicea
  26. Asociația „Misiunea creștină pentru viață nouă”
  27. Asociația „Mission to Serve” – Sibiu
  28. Asociația „Unii pentru alții” –
  29. Asociația „Râul Iubirii”
  30. Asociația „Valoarea Familiei”
  31. Asociația 15 mai Piața Victoriei
  32. Asociația A.LC (Alex.Laura Csipaji)
  33. Asociația Academia cetățeanului
  34. Asociația Academia vieții – Timișoara
  35. Asociația Adunarea baptistă independentă Filadelfia Rm Vâlcea
  36. Asociația „Arise for Christ”
  37. Asociația Misiunea „Nihil Sine Deo” – Timișoara
  38. Asociația Bărbaților creștini
  39. Asociația Brâncoveanu
  40. Asociația Bucuria copiilor
  41. Asociația Caritas eparhial Oradea
  42. Asociația Centrul creștin Deo Gloria Timișoara
  43. Asociația Chara intergenerații
  44. Asociația Clujul pentru viață
  45. Asociația Copiii inimii neprihănite a Mariei
  46. Asociația creștin ortodoxă „Mama Olga”
  47. Asociația creștină „For Help”
  48. Asociația creștină „Dar din dar”
  49. Asociația creștină misionară de caritate „East European Missions”
  50. Asociația creștină Radiant – Timișoara
  51. Asociația creștină „Speranță și lumina”
  52. Asociația Cristos pentru Toți
  53. Asociația de caritate si misiune „Dana”
  54. Liga Studenților din Timișoara
  55. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români București
  56. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Iași
  57. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Ploiești
  58. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Târgu Jiu
  59. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Timișoara
  60. Asociația Studenților Creștin Ortodocși Români Sibiu
  61. Asociația Studenților Creștin-Ortodocși Români Oradea
  62. Asociația Eclesia Cluj-Napoca
  63. Asociația Enable Timisoara
  64. Asociația F3 pro-misiune
  65. Asociația Factorul plus
  66. Asociația Femeilor ortodoxe Cluj
  67. Asociația Filantropia Oradea
  68. Asociația Filantropia ortodoxă Alba Iulia
  69. Asociația Filantropia Porolissum
  70. Asociația Filantropia Severin
  71. Asociația GLO Bucovina
  72. Asociația „Harmony and hope” – Iași
  73. Asociația Heidi
  74. Asociația Impact Community
  75. Asociația Iuvenis Alba Iulia
  76. Asociația Lavida
  77. Asociația Micile comori – Timișoara
  78. Asociația Neamunit
  79. Asociația Ortodoxia Tinerilor
  80. Asociația Părinților copiilor cu Sindrom Down Cluj
  81. Asociația pentru civilizația ortodoxă – ASCIOR
  82. Asociația pentru formarea comunitatii creștine Satu Mare (AFCC)
  83. Asociația pentru memorie identitară „Carpații”
  84. Asociația POT
  85. Asociația Pro Credința Lupeni
  86. Asociația R3media
  87. Asociația religioasă a Bisericii Lumina
  88. Asociația religioasă Centru Creștin Sf. Treime
  89. Asociația Respecți
  90. Asociația Sam’s Friends
  91. Asociația Sf. Voievod Ștefan cel Mare – Hârja
  92. Asociația Sf. Mihail Mărturisitorul
  93. Asociația „Somebody cares”
  94. Asociația Speranța – Suncuius
  95. Asociația Sprijin fără frontiere
  96. Asociația „Sunt frații noștri”
  97. Asociația umanitar misionară „Steaua Betleemului”
  98. Asociația umanitară „Ajutor pentru viață”
  99. Asociația umanitară cult fag – Făget
  100. Asociația Vestea bună
  101. Biserica baptistă Betel – Timișoara
  102. Biserica baptistă Marca
  103. Biserica Betania – Huedin
  104. Biserica creștină după Evanghelie din România
  105. Biserica penticostală Filadelfia – Bistrita
  106. Biserica penticostală Logos – Timișoara
  107. Biserica penticostală – Parhida
  108. Casa Pâinii – Iași
  109. Centrul creștin Vețel Lupeni
  110. Centrul cultural misionar „Sf. Ioan Gură de Aur”
  111. Centrul Emanuel Kids
  112. Din Mâna Lui
  113. Euro Education Federation
  114. Fundația „Bucuria Speranței” – Oradea
  115. Fundația Agathos
  116. Fundația Alfa Omega
  117. Fundația Anastasie Crimca
  118. Fundația Biblia pentru Toți
  119. Fundația C E L E S T
  120. Fundația Casa Esterei
  121. Fundația Casa Speranței Timișoara
  122. Fundația creștină Ioan
  123. Fundația EBHIS -Sibiu
  124. Fundația Emanuel Betania
  125. Fundația Estera – Timisoara
  126. Fundația Filantropia Timisoara
  127. Fundația Herepeia
  128. Fundația Iochebed
  129. Fundația Misiunea Bethel Romania
  130. Fundația Missio Link Internațional
  131. Fundația Peniel
  132. Fundația social umanitară Salem – Alba
  133. Fundația Star of Hope Romania
  134. Fundația Tabara creștină Bradatel
  135. Fundația TC Timișoara
  136. Fundația umanitară Beraca
  137. Fundația umanitară Chosen
  138. Fundația umanitară Efata
  139. Genesis Life
  140. Iași pentru viață
  141. Love Gives – Dragostea Dăruiește
  142. Asociația Precious Life
  143. Fundația My Brother’s Keeper International
  144. Radio Vocea Evangheliei – Timișoara

ORGANIZAȚII INTERNAȚIONALE CARE SUSȚIN SCRISOAREA DESCHISĂ:

  1. Liberty Counsel (SUA)
  2. Femina Europa
  3. Federação Portuguesa pela Vida (Federația Portugheză pentru Viață)
  4. Pro Vita & Famiglia (Italia)
  5. One of Us (Olanda)
  6. Alliance for Life – Serbia, Montenegro, Bosnia and Herzegovina
  7. Alliance of Orthodox Christian Women
  8. Pro-Life Center, Serbia
  9. Center for the Protection of Family, Serbia
  10. Association Society and Values, Bulgaria

[1] Sperăm că mențiunea „120.000 de copii au fost abandonați în orfelinate în timpul regimului comunist” este făcută de către autorii scrisorii pentru a sublinia importanța adopției ca soluție pentru femeile ce nu-și doresc copii și nicidecum pentru a sugera că, pentru cei 120.000 de copii, ar fi fost de preferat să nu existe prin posibilitatea mamelor de a-i avorta.

[2] Fără a fi integrat scrisorii sau a fi indicată o sursă pentru a putea fi consultat.

[3] Valorile, într-un stat cu o situație demografică dezastruoasă ca România, ar trebui să susțină, fără excepție, creșterea natalității.

[4] „Modernizarea marilor sisteme publice, creșterea veniturilor, stimularea natalității și protejarea categoriilor vulnerabile social sunt cele patru direcții strategice prioritare.” – pg. 3, paragraful al optulea, din Programul de guvernare 2021 – 2024.

[5] „Statisticile indică faptul că până în 2050 România este în pericol să aibă o populație de doar 15 milioane, din care o treime vor fi pensionari. Anul 2020, marcat de criza de sănătate, este al 31-lea an în care sporul natural este negativ.” – pg. 102, paragraful al șaselea, din Programul de guvernare 2021 – 2024.

[6] https://www.guttmacher.org/sites/default/files/pdfs/pubs/MedicaidLitReview.pdf

[7] 179 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite.

[8] Programul de acțiune al Conferinței Internaționale privind Populația și Dezvoltarea, Națiunile Unite, Cairo, 5-13 septembrie 1994.

[9] https://ir.lawnet.fordham.edu/cgi/viewcontent.cgi?article=2114&context=ulj


NotăEchipa noastră susţine acest demers, mai puţin partea privind FIV, căci fertilizarea in vitro implică AVORT MULTIPLU. Nu trebuie decontat, statul greșește aici.

Leave a Reply

You may have missed