Sun. Sep 22nd, 2019

Educaţia, şansa imigranţilor pentru viitor

     La nivel global 50% dintre imigranți sunt copii.

  Toate acţiunile de ajutorare a imigranţilor se axează în special pe elemente de necesitate imediată : apă, hrană, medicamente, îmbrăcăminte, adăpost. Deocamdată nimeni nu priveşte în viitor. Imigranţii de astăzi care caută azil în Europa au cu ei şi copii, şi poate unii dintre ei sunt chiar cadre didactice.

Nu am observat vreo grijă aparte pentru şcolarizarea adulţilor sau a copiilor acestora. Deşi ar trebui luată în calcul această realitate imediată. Dacă investim in educaţia lor, investim in viitorul lor şi implicit în bunăstarea noastră, având mână de lucru calificată şi produse competitive.

Probabil că dacă nu ar fi fost situaţia afluxului acestuia imens de imigranţi lucrurile s-ar fi desfăşurat ca de obicei, UE oferind acces şi ţărilor non europene la proiectele finanţate. Din acest punct de vedere se iveşte o nedumerire, referitor la realul motiv al valului de imigranţi. Se ştie clar că nou lansatul proiect european Erasmus Plus cu toate acţiunile lui permite accesul unui mare număr de ţări non europene ca parteneri şi implicit cu drept de a primi finanţare. Astfel stând lucrurile, care este miza acestei migraţii ? Rusia nu e pe lista ţărilor admise ca parteneri. Să fie acesta motivul pentru care determină mii de persoane să-şi lase copiii fără educaţie, tinerii fără loc de muncă ? Condamnând o masă de oameni la refugiu de fapt îi condamni la a fi victime în ţara de azil.

Educația ajută la protecția copiilor refugiați de analfabetism, abuzuri, exploatarea prin muncă a copiilor, casatorii forțate precoce, sau de recrutarea de către grupurile armate rebele. Educația oferă refugiaților o cale a ieși din sărăcie și le oferă abilitățile necesare de a şi reconstrui viitorul și țării lor sa-i construiască un viitor stabil, sigur și prosper atunci când se vor întoarce acasă. În acest sens este necesară o inregistrare a tuturor copiilor de imigranţi ce vor locui in România, încadrarea în grupele de vârstă respective, testarea nivelului de educaţie primit până la acel moment, stabilirea de tutori şi profesori de sprijin pe limba engleză pentru a le facilita integrarea în colectivele şcolare ce urmează a fi discutate.

Copiii imigranţi, viitorii noştri elevi, depăşesc trauma călătoriilor fără sfârşit din ţară în ţară, respingerile, şi aici ajunşi iau totul de la zero.

Cadrele noastre didactice nu sunt formate pentru clase multiculturale, de aceea înainte de orice problemă trebuie să ne educăm profesorii şi să introducem predarea ştiintelor în limba engleză, până elevii migranţi vor învăţa limba română.

Pare utopic, însă e cea mai bună soluţie pentru acum.

 Prof. Nicolin Catalina

Leave a Reply